{"id":141,"date":"2019-10-02T13:39:01","date_gmt":"2019-10-02T11:39:01","guid":{"rendered":"http:\/\/anies.ro\/blog\/?page_id=141"},"modified":"2020-05-31T14:25:48","modified_gmt":"2020-05-31T12:25:48","slug":"141-2","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/anies.ro\/blog\/repere-istorice-2\/141-2\/","title":{"rendered":"Iustin Ilie\u0219iu"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/h2>\n

Fragment de autobiografie<\/strong><\/h2>\n

„M-am nascut la data de 18 martie 1900 in comuna Maieru, din parintii Laurentiu Iliesiu si Irina Iliesiu, nascuta Rus, amandoi odrasle de oameni instariti, tata fiu de intelectual satesc, iar mama fiica de sateni cu stiinta de carte. Scoala primara am facut-o \u2013 clasa I si II in satul meu, la dascalul Barna, un vestit pedagog, iar clasele 3 si 4 le-am terminat in catunul Anies, la scoala de stat, unde mergeam in fiecare dimineata si veneam seara acasa, dus si adus de cele mai multe ori de buna mea mama Irina, ori de vreun vecin platit. […] Eu am fost sarbatorit si in Ardeal, in satul meu natal Maieru. Aici este unul dintre cele mai bine organizate si frumoase muzee satesti din tara.[…]. Aici se pastreaza si unul portretele mele pictat de maestrul Liviu Bordeaux.[…]<\/em>.”<\/p>\n

(Iustin Iliesiu 27.04.1975)<\/p>\n

\u200b<\/span>Biografie<\/strong><\/p>\n

Dupa terminarea scolii primare urmeaza cursurile Liceului lutheran de la Bistrita, dupa care le continua in Liceul Graniceresc de la Nasaud si le termina la Blaj in 1918. Daca la primul studiase pentru a-si insusi bine limba germana, la al doilea ca era cel romanesc si aproape de casa, la Blaj ajunsese din motivul marturisist intr-un text scris : \u201cCand a intrat Romania in razboi in 1916, sufletul meu de roman granicer, m-a impuns si am scris pe zidurile liceului : \u00ab Traiasca Romania Mare \u00bb \u201c.<\/p>\n

Eliminat fiind a luat drumul Blajului si a fost primit cu atentie si simpatie de profesorul si scriitorul Alexandru Ciura, fiindca elevul se facuse deja cunoscut ca poet cu colaborari la presa romaneasca si un volum tiparit \u201ePoezii din rezbel” (1914-1915),, la Editura I. Ciurcu din Brasov.<\/p>\n

Incepand din 1919, urmeaza la Cluj, Facultatea de Litere si Filosofie si Facultatea de Drept, devenind profesor la Liceul Reformat (1927-1940) si director al scolilor industriale din Cluj (1932-1940).<\/p>\n

In 1940, in urma Dictatului de la Viena, se refugiaza la Bucuresti, unde este director al Scolii Profesionale nr. 17 si profesor de limba si literatura romana la alte doua scoli, pana la pensionare (1957).<\/p>\n

Tot aici moare la 30 decembrie 1976. La Cluj a fost intre 1919 si 1925 redactor si prim-redactor al ziarului \u201eGlasul libertatii”, iar din 1921, secretar de redactie al revistei \u201eEvolutia”, redactor la ziarul \u201eVointa”, din 1926 lucrand ca redactor intern la ziarul \u201eBiruinta”, apoi la \u201eNatiunea romana”, iar intre anii 1941 si 1944, la Bucuresti, ca redactor la ziarul \u201eArdealul”. A mai fost redactor pentru Cluj al revistei \u201eCele trei Crisuri” din Oradea si al ziarelor bucurestene \u201ePolitica” si \u201eCurentul”.<\/p>\n

Volumul de versuri \u201eCetatile melancoliei” (1923), nu a adus un timbru personal, incat Perpessicius l-a intampinat astfel: \u201eE atata lipsa de simt autocritic, atata virtuozitate in absenta oricarui accent sincer, incat si cele cateva reriiniscente, influentele de cari e imprimata poezia d-lui Iliesiu, nu pot nimic pe langa recordul lipsei d-sale de personalitate.”<\/p>\n

Abia cu doua plachete tarzii, Langa hotar (1943) si Sangerari ardelene (1944), poezia sa capata mai multa individualitate. Ultima dintre acestea exprima de la un capat la altul jalea Transilvaniei de Nord, inrobita in urma Dictatului de la Viena. Este marturisirea unui pribeag, plangere a dorului de casa, poetul evocand fie plaiul transilvan aflat sub \u201estea fatala”, fie conturand portrete emblematice precum mama, dascalita, clopotarul, morarul, cioplitorul de cruci, crasnicul.<\/p>\n

In succesiunea lui Octavian Goga, St. O. Iosif si Aron Cotrus, Iliesiu scrie mai cu seama o poezie a afirmarii valorilor transilvane, ca in aceasta drastica imprecatie:<\/p>\n

„Voua ce v-a dat Ardealul,
\nCe va leaga de Ardeal?
\nNoua: Sarmizegetusa,
\nCu viteazul Decebal,
\nMaramuresul pe Dragos,
\nFalnic descalecator,
\nSi Salajul pe Barnutiu,
\nMesterul cuvantator.
\nVoua ce v-a dat Ardealul?
\nNoua? Pe Iosif Vulcan,
\nLupta pentru libertate:
\nHoria, Closca si Crisan.
\nSatu Mare: vechi biserici,
\nSi pe Leul din Sisesti –
\nIar Nasaudul cu muntii:
\nGranicerii-mparatesti.”<\/p>\n

Iustin Ilie\u015fiu mai contribuie, al\u0103turi de Demetru Bo\u015fca, Olimpiu Barna, Emil Bo\u015fca M\u0103lin, Dariu Pop etc., la culegerea \u015fi cunoa\u015fterea crea\u0163iei populare n\u0103s\u0103udene. \u00cen ampla colec\u0163ie Poezii \u015fi basme populare din Mun\u0163ii Rodnei (1967) \u015fi \u00een altele de mai mici dimensiuni este adept al \u201e\u00eenfrumuse\u0163\u0103rii” folclorului de c\u0103tre culeg\u0103tor. [1]<\/p>\n

In 2006, la Editura Napoca Star a aparut volumul „Poezii” al scriitorului Iustin Iliesiu. Volumul, o antologie cu studiu introductiv, cronologie si nota a editorului, semnate de profesorul Sever Ursa, contine poezii scrise inainte si dupa cele doua Razboaie Mondiale, \u201cMuntii nostri aur poarta\u201d, \u201dSangerari ardelene\u201d, \u201cLanga hotar\u201d, La panda\u201d, \u201cDezrobire\u201d, \u201cTrepte de aur\u201d.<\/p>\n

\u201cOropsit si ocultat in anii totalitarismului, \u00abpoetul sangerarilor ardelene\u00bb, cum era supranumit in epoca, a ramas pe nedrept marginalizat, iar pentru generatiile tinere este aproape un necunoscut (…) dupa anul 1945 s-a scris putin, aproape timid si pe furis despre acest darz partas si cantaret al Marii Uniri si al refugiului ardelean dintre anii 1940 si 1945. Act reparatoriu intarziat, dar nu tardiv, prezentarea generoasa facuta de profesorul Ursa este binevenita in contextul in care Iustin Iliesiu era aproape uitat, minimalizat fiind de istoria literara, care nu i-a recunoscut meritele decat partial, neluandu-i in seama opera de traducator.<\/p>\n

Duioase si de o simplitate care aduce cu rugaciunea, poeziile lui Iustin Iliesiu se adreseaza sufletului avid de lumina primordiala a satului ardelean.\u200b<\/span><\/p>\n

Exemplificam spre ilustrare cu cateva fragmente din poemul \u201cScrisoare din spital\u201d:<\/p>\n

„Aprinde, mama, lumanarea
\nDeparte-acolo-n satul meu,
\nAprinde, mama lumanarea
\nSi roaga-te lui Dumnezeu…<\/p>\n

In noaptea aceasta-ntunecoasa
\nEu stau culcat intr-un spital,
\nUn fulger pieptul imi apasa
\nMi-e dor de sat, mi-e dor de casa
\nMi-e dor de scumpul meu Ardeal”.<\/p>\n

Sau:
\n\u201dMa prinde cateodata dorul
\nSa cant un cantec de la noi,
\nUn cantec auzit pe vremuri
\nIn satul turmelor de oi…\u201d
\n[2]<\/p>\n

Opera literara<\/strong><\/h2>\n

Dintr-o lista alcatuita de insusi Iustin Ilesiu rezulta ca a tiparit 32 de titluri, a lasat in manuscris 35 de volume de poezii, 16 volume de proza (povestiri, schite, marturisiri, insemnari). Dintre acestea enumeram mai jos cateva in ordine cronologica:<\/p>\n

\u2022 Poezii de rezbel (1914-1915), Editura I. Ciucur, Brasov.
\n\u2022 Muntii nostri aur poarta, Biblioteca \u201cCartea pentru toti\u201d, Budapesta 1917.
\n\u2022 Colacarie care se zice la nunti, Edit. Aug. Deac, Gherla, 1918
\n\u2022 Florile Ardealului (doine si chiuituri din popor), Edit. F. Pol, 1920.
\n\u2022 Laura (traduceri, antologia lit. moderne maghiare), Edit. Franklin, Oradea, 1922.
\n\u2022 Cetatile melancoliei, Edit. Radio Cluj, 1923
\n\u2022 Cartea de visuri Roata norocului, Edit. \u201cLumea si Tara\u201d, Cluj 1924
\n\u2022 Cheia viitorului, Cluj, 1925
\n\u2022 Florile dalbe Colinde din popor , Cluj, 1926
\n\u2022 Colacarie si alte versuri glumete, Cluj, 1930
\n\u2022 Anuarul Scolii de ucenici ind. si comerc., Cluj, 1934\/35
\n\u2022 Idem 1935\/36.
\n\u2022 Epistolar sau iscusita carte pentru ticluirea scrisorilor, Edit. Kraft si Dortleff,Sibiu, 1936.
\n\u2022 Curs complet pentru invatamantul ucenicilor an. I, Edit. Cartea Rom. Cluj
\n\u2022 Idem an. II, Romana, Istoria si Geografia.
\n\u2022 Durerea neamului, Cluj, 1940
\n\u2022 Spre biruinta (poezii), Buc. 1942.
\n\u2022 Langa hotar (poezii), Buc. 1943.
\n\u2022 Calendarul \u201cArdealul\u201d, Bucuresti, 1943.
\n\u2022 Tara din poveste (poezii pt. copii), Edit. Cioflec, Buc. 1944.
\n\u2022 Sangerari ardelene (poezii) idem 1945.
\n\u2022 Cerbul cu stea de aur in frunte, Buc. Edit. S.A.R.E.C., 1945.
\n\u2022 Antologia lit. maghiare Colaborare, Edit. pt. literat. Universala, 1968.
\n\u2022 Idem 1967.
\n\u2022 Folclor din Transilvania, Buc. Edit. pt. literatura, 1967.
\n\u2022 Filon cel viteaz (basme), idem 1967.
\n\u2022 Ispravile vulpii, Edit. Tineretului, Buc. 1968.
\n\u2022 Ileana cea norocoasa (basme), Edit. tineretului, 1968.
\n\u2022 Calul cu poctoave de aur (basme), Edit. Tineretului, 1968.
\n\u2022 Das Pferd mit der Goldenen Hofeisen, idem, 1969.
\n\u2022 Trepte de aur (poezii), Edit. Litera, Bucuresti, 1973.<\/p>\n

[3]<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/p>\n

[1] http:\/\/www.crispedia.ro
\n[2] http:\/\/www.mesagerul.ro\/2006\/10\/09\/aparut-volumul-poezii-de-iustin-iliesiu
\n[3] \u201cCetatea Rodnei\u201d, anul VII, nr. 15, decembrie 2010<\/p>\n